duminică, 8 februarie 2009

The grass was greener

Beyond the horizon of the place we lived when we were young
In a world of magnets and miracles
Our thoughts strayed constantly and without boundary












M-am impiedicat ieri de pozele astea....cat timp a trecut nici eu nu mai stiu.Asta e dovada ca am fost odata umana.Am avut odata prieteni.Oameni carora le pasa de mine si pentru care nici eu nu ma dadeam lovita.
Imi placea sa cant la chitara.
Nu fumam si nu ma durea ficatu'.
Ii aveam langa mine nu pentru ca eram cinica si complicata, dar pentru ca ii ascultam, le intindeam un colt de paine s-o banana cand nu aveau bani nici sa treaca strada, si eram langa ei la un necaz sau o paranghelie.
Acum George e la Cluj, lucreaza la Carturesti.In sfarsit si-a gasit locul.Mai trimite o vedere ocazional.
Adi pleaca in Germania sa-si faca masterul in studii ebraice.
Bezmetica....banuiesc ca a ramas tot bezmetica.
Radu munceste pe branci la Apple.Stam la cateva statii unul de celalalt,dar abia daca ne mai vorbim.
Sor'mea...gandeste ca 7 pe linie la Facultatea de Drept este beatitudinea insasi.
Eu...m-am inconjurat de alti oameni si de alte vise.
Ce aveau alea vechi?
Sa ma bata vantu daca stiu...

2 comentarii:

Raluca Gadiuta spunea...

the grass was greener...
...and we had higher hopes(?)

rogue spunea...

nu stiu daca erau chiar mai inalte...poate doar mai neviciate,mai simple si mai oneste.