De cateva zile nu mai sunt un zombie umblator.Mi s-a stricat telefonu pe care am dat o poala de bani,asa ca am revenit la Nokia alaverdefisticsibutucanos.Nu tu mp3-uri,arfe si figuri mondiale.Nici macar sonerie polifonica.Sunt inferioara rasei umane.
But it's back to the basics.And it's damn good.
Ce fain e sa vezi viata fara sedative, sa traversezi strada si sa auzi masinile care te claxoneaza si tu sa le poti raspunde cu un generos : "ba p-a ma-tii!".Sa nu iti fixezi starea dupa vreo melodie suicidala sau obsesiva.Sa iti auzi, pana la urma, propriile-ti ganduri,iesind spontan si combustiv ca ferestrele de YM din constiinta lasata offline atata vreme.
La ce iti foloseste un telefon cu milioane de culori, x MB de muzica, x-1 MB de poze si inca-ceva-nu- prea-high-tech-dar-nu-ma-pot-gandi-la-nimic-edgy cand de fapt tot ce vrei sa faci e sa dai un amarat de telefon?
2 comentarii:
remember, remember, the sound of the underground in your headphones... ha! e bune, mai, si aparatele astea care poate muzici... sa vezi ce dor o sa-ti fie de el cand il regasesti pe subtirelu'. apropo, ti-l repara astia sau il bagi la reciclat?
ralu,draga, daca e sa ma iau dupa ei imi iau la revedere de la el macar 2 saptamani.
mai greu e pana ma invrednicesc sa il duc la service.
abia astepti sa-l reciclez, ecoholico!!!:P
@ vali: asemenea.
Trimiteți un comentariu